Eurodisco – este varietatea de forme europene de muzică dance electronică care a evoluat din disco la sfârșitul anilor 1970, încorporând elemente de pop și rock într-o atmosferă de dans continuu disco-like.
1. Hi NRG
Gen Muzical Electronic | Hi NRG |
Alte Denumiri | Hi-NRG, HINRG, Electro Boogie |
Sfera / Scena | Eurodisco |
An Apariție | late 70s |
Hi NRG (sau Hi-NRG sau HINRG sau Hello, Energy) a fost o ramură a Disco făcută posibilă doar în acea rară perioadă unde limitarea în sintetizatoarele analogice putea produce idei muzicale noi.
Sintetizatoarele fuseseră folosite în muzica Disco și Funk pentru ceva vreme dar în principal ca și componente de ritm sau atmosferice pentru a acompania liniile de bas mergătoare, trecătoare, fanfarele de horn, corzile emoționale, și alte cliche-uri Disco.
Astfel în timp ce un număr de piese electronic-infuzate Disco l-a predat, primul cântec complet electronic Disco a fost hit-ul monstru al 1977, Donna Summer – I Feel Love, sub geniul nașului al muzicii dance Giorgio Moroder (un nume și carieră tu trebuie să o memorezi absolut dacă vrei să-ți prostești drumul printr-o conversație despre muzica electronică la o petrecere de cină).
Iar prin complet electronic, vreau să spun totul: Percuția, linia de bas, pad-urile – toate sculptate cu precizie de expert pe un Moog Modular (toba de picior, totuși, nu a ieșit prea bine așa că ei au folosit un toboșar real). Linia de bas era intenționată să fie o lovitură de cuțit de bas tipică off-beat, neobișnuită, cu excepția faptului că Moog-ul era monofonic deci nu putea să cânte acorduri. Moroder a găsit o cale de a ocoli asta prin arpegiere, așa că a fost o limitare de design care a creat unul dintre sunetele din muzica electronică care creează cea mai mare dependență: Linia de bas în galop sau galopare, galopantă.
Sintetizatoarele analogice erau notorii, faimoase și binecunoscute pentru a lor tendință de-a se deplasa de la cheie în timp. Nu era nicio secvențiere în acele zile așa că pentru a menține pattern-ul consistent, Moroder a trebuit să înregistreze linia de bas semnătură 8 bare simultan, pe rând, un proces plictisitor și obositor în genul lui Harryhausen care a dat roade din moment ce 1 milion de înregistrări dance îi datorează a lor loialitate, credință și supunere acestei unice greșeli tehnici. Ceea ce lui i-a luat ore de precizie silitoare și minuțioasă ca s-o facă, tu poți face astăzi în DAW-ul tău la alegere în câteva secunde.
Aproape instantaneu, toată lumea i-a copiat stilul lui Moroder și într-un an, scena Disco era inundată de aceste piese de oase goale cu linia de bas a lui Moroder. La vremea respectivă încă era numită Disco sau Electro Boogie pentru a o separa de partea de corzi & coarne a siroposului comercial Disco. Dar numele Hi NRG a preluat controlul când Donna Summer a fost întrebată de ce anume piesa ei era atât de populară iar ea a răspuns că avea un “vibe de mare și înaltă energie”.
Hi NRG a rămas printre anii ’80 ca și o fațetă inconfundabilă a culturii clubului gay, un gen pentru dive, curvele disco, drag queens, travestiți, vârfuri și funduri deopotrivă hrănindu-se unii pe alții cu droguri excitante.
În timp ce obișnuitul disco s-a solidificat în star-uri pop condus de femei (vezi: Madonna, Cher), Hi NRG a continuat marea tradiție a lui Barry Gibb de vocaliști masculini cântând în falsetto. Aceasta era Disco pentru scena gay underground, care în mod pretins urăște când mainstream-ul îi co-optează sunetele așa că încearcă mereu să stea cu 5-10 ani înaintea trendurilor.
(Hi NRG, întâmplător, poate de asemenea să revendice cel mai gay cântec al tuturor timpurilor, o parodie / cover cu tentă de San Francisco a lui Zappa, Valley Girl)

Disco în State s-a ros și-a căpătat cratere în anii ’80 însă Hi NRG a continuat să meargă mulțumită icon-urilor nemuritoare precum Divine, Larry Levan, Sylvester, și Patrick Cowley, niciunul dintre ei nemaifiind cu noi astăzi (serios, Du-te dracului SIDA).
Asta nu înseamnă că fiecare important artist Hi NRG a dat cu piciorul în găleată deoarece ridicând și prinzând slăbiciunea a fost Bobby Orlando, un șobolan prolific de studio, care a păstrat vibe-ul în continuare prin a lui listă uriașă de aliasuri, etică de muncă impecabilă, și nerușinata dorință de-a se demola și smulge și rupe singur.
Iar apoi a fost Stock, Aitken & Waterman. Ai dracului de Stock, Aitken & Waterman care au adus Hi NRG la mase cu a lor abordare de linie de asamblare către saturația și saturarea muzicii pop, într-un caz creând peste 100 hit-uri pop cu același beat dat naibii.
digidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigidigi
Hi NRG este o relicvă a unei ere unde sintetizatoarele pot face doar atât de mult. Este remarcabil că așa de mult cât a ținut, cu mult după punctul când mai multe sintetizatoare superioare au lovit piața care puteau compensa pentru deficiențele endemice pentru Hi NRG. Dar nu era destinată să dureze dincolo de anii ’80.
Hi NRG a informat Italo Disco, Synthpop, și o groază de muzică de hit din anii ’80, iar moștenirea sa continuă să trăiască în genurile succesoare care se închină la altarul galopantului sintetizator, incluzând Eurodance, EBM, și da: Trance.
Amprente sonore – Hi NRG – Eurodisco
- X-Ray Connection – Get Ready
- Sylvester – You Make Me Feel (Mighty Real)
- Lorraine Mckane – Let The Night Take The Blame
- Martin Circus – Disco Circus
- Hohokam – Harlequin Tears
- Jessica Williams – Limelight
- Strawberry Switchblade – I Can Feel
- Eastbound Express – Whiplash
- Frank Loverde – Backstreet Romance
- Rofo – Flashnight On A Disconight
- Sylvia Love – Extraterrestrial Lover
- Paul Parker – Don’t Play With Fire
- Hazell Dean – Whatever I Do (Wherever I Go)
- Hypnotic Samba – Hypnotic Samba
- Shiraz – Fighting For Our Lives
- Jimmy Somerville – Read My Lips (Enough Is Enough)
- The Flirts – Passion
- Peter Moesser’s Music – High
- Hazell Dean – Always Doesn’t Mean Forever (My-Ami mix)
- Taffy – Step By Step
- Waterfront Home – Take A Chance On Me
- Ottawan – Help, Get Me Some Help!
- Claudja Barry – Boogie Woogie Dancing Shoes
- Brian Soares – Magic
- Ganymed – It Takes Me Higher
- Bardeux – Magic Carpet Ride (Extended)
- Danny Boy & The Serious Party Gods – Castro Boy
- Donna Summer – I Feel Love
- Loverde – Die Hard Lover
- Lisa – Rocket To Your Heart
- Black Devil – H Friend
- Man 2 Man – At The Gym
- Patrick Hernandez – Born To Be Alive
- Arpadys – Monkey Star
- Miquel Brown – So Many Men (So Little Time)
- Jeanie Tracy – Time Bomb
- Bobby O – She Has A Way
- Simone – It’s Too Late
- Lipps, Inc – Funkytown
- Paul Parker – Right On Target
- Marsha Raven – That Jealous Sensation
- Disco Dream And The Androids – Is This A Dream (Or Is It Real)
- Roni Griffith – Spys
- Linda Taylor – Every Waking Hour
- Jackie Rawe – I Believe In Dreams
- Bronski Beat – Why
- Atelier Folie – No Rhyme, No Reason
- Laser – His Name Is Charlie
- Intergalactic Orchestra – Star Probe Navigator
- Sylvia Love – Instant Love
- Boys Town Gang – Wanted For Murder
- Michael Prince – Dance Your Love Away
- Kim Wilde – You Came (12 Inch Version)
- Cosmic Gal – Space Fever
- The Andantes – Lightning Never Strikes Twice
- Gino Soccio – The Visitors
- Melissa Manchester – Thief Of Hearts
- Amanda Lear – Follow Me
- Peter Jacques Band – Counting On Love (One Two Three)
- Seventh Avenue – The Love I Lost
- Lime – Babe, We’re Gonna Love Tonight
- Shawn Benson – Seclusion
- Earlene Bentley – The Boys Come To Town
- Divine – Shoot Your Shot
- Cerrone – Supernature
- Click – Que Te Pasa
- Foxy – Party Boys (Disconet mix)
- Patrick Cowley – Menergy
- Giorgio Moroder – From Here To Eternity
- Araxis – Araxis Space Ship
- Company B – Fascinated
- Two Sisters – Destiny
- Two Tons Of Fun – I Got The Feeling
1.1. Spacesynth
Gen Muzical Electronic | Spacesynth |
Alte Denumiri | Space Disco, Space Rock, Cosmo Rock |
Sfera / Scena | Eurodisco |
An Apariție | late 70s |
Spacesynth este partea îndeajuns și suficient de mai instrumentală și insuficient de mai puțin gay a Hi NRG.
Un precursor al Spacesynth a fost Space Disco (un termen impropriu din moment ce suna mai puțin Disco decât Spacesynth), un stil de muzică de peisaj sonor atmosferic ghidat de Moog care a împrumutat la greu de la șerpuiturile improvizante de Psychedelic/Progressive Rock și partiturile de film ale lui Vangelis și Edward Artemiev (știi tu, Vangelis-ul rus), însă cu un beat și ritm de dans constant.
Space Disco era complet electronic înainte ca genurile sale surori să fie, utilizând cel mai bun futurism francez Pop, costume avant-garde proaste, și starea de efecte speciale de artă. Dar în special prosteala. Este de parcă răspundea la întrebarea: Cum era dacă Joe Satriani făcea muzică electronică? Ar suna probabil precum Spacesynth. Toate lead-urile Spacesynth sunt pur și simplu, efectiv, doar solo-uri de chitară Joe Satriani. Aia nu este ceva rău. Vreau să zic, cui îi pasă când video-urile de muzică sunt așa de amuzante:
(Space – Magic Fly)
Până în anii ’80, experimentarea ocazională și întâmplătoare a Space Disco s-a codificat într-o formulă edificator de cultivată, devenind Spacesynth – un nume care probabil că a avut ceva de-a face cu Laserdance, singurul act Spacesynth pe care l-ai putea considera ca fiind un mega super star iar aia e majoritar din cauza șobolanului de studio prolific Michiel Van Der Kuy, care a contribuit cu duzini de pseudonime la mișcarea Spacesynth. El a fost de asemenea LA Style așa că el a făcut muzică rave de asemenea. Știi tu, pentru ai naibii ăia de bani.
Cheia la Spacesynth este linia de bas de dublă octavă dând, degajând și emițând un tip de fals-arpegiator care împinge înainte, energetic, ocupat, aglomerat și încărcat, săritor, care nu este un arpegiator disco gay (arpegiatorul, întâmplător, este porecla lui Meghan Markle pentru Prințul Harry).
Pe lângă asta, sunt lead-uri de sintetizator strălucite (mai mult de unul, făcând cu rândul la fiecare 8 bare într-un fel de duet), cu unul fiind un xilofon reverberat (gen peticul Roland D-50 Fantasia), și celălalt utilizând sincronizare oscilatoare (este chestiuța care face ca sintetizatorul să o ia cu “nieu nieu”. Aceștia sunt termeni tehnici).

Spacesynth de asemenea folosește voci ocazionale (de obicei cuvinte rostite vocodate în incoerență, vorbind despre zburarea navei spațiale în vastul de dincolo sau aterizarea pe colonia cu baza lunară), și un luciu și strălucire de producție docilă și progresii de acorduri simple care îi dau un feeling cam ca de soft rock, inofensiv. Spacesynth este MAI MULT muzică electronică.
Spacesynth s-a diferențiat de ai săi veri Italo și Hi NRG prin a fi considerabil de mai mult tocilărească. Artiștii Spacesynth tind să fie închisori vechi și bătrâne în ai lor ani 40, bășinându-se pe lângă Amiga-uri și Trackere, și din moment ce a adoptat feeling-ul de un gen “tată” a rămas un gen remarcabil de pur și rezistent la schimbare, reținând aceiași tropi și aceleași figuri de stil și clichee, pe care le-a stabilit în anii timpurii ai ’80, fără prea mare deviare în stil sau compoziție.
Alături de Krautrock, Spacesynth este genul cu cea mai mare consistență și consecvență. Nu-i pasă dacă alte genuri au abuzat de trendurile Electro sau Dubstep sau Trap. Rămâne și se lipește de sunetul său orice ar fi.
Iar ăla ar putea fi singurul lucru interesant de notat despre Spacesynth și anume că în ciuda faptului că este un gen dance grozav de 4/4, nu este cunoscut ca și un gen pentru dansat (dar apoi din nou încă nu am întâlnit-o la nicio petrecere așa că nu aș știi).
Spacesynth este cel mai bine cunoscut drept un gen energetic ne-amenințător, cu o surprinzătoare cantitate de aplicații comerciale, proape ca și muzica fără drepturi de autor. Tu poate că ai fi auzit-o ca și muzică de background în prezentările anilor ’80 VHS de săli de consiliu, sau video-uri educaționale, cântece tematice pentru show-uri de TV cu acces la comunitate, interstițiale comerciale, pornografie, și conferințele Amiga/Tracker. Știi tu, chestia de care sunt interesați băieții obsedați și prostănaci în ai lor ani 40.
Și încă o dată: Video-urile muzicale sunt pur și simplu sălbatice și nebune:
De asemenea: Ce dracu se întâmplă în acest video?
Spacesynth este unul dintre puținele genuri care nu este distribuit prin compilații sau single-uri ci prin albume complete de artiști, și de artiști compleți, de obicei cu artă de copertă minunată, frumoasă și drăguță, de către Roger Dean sau Ralph McQuarrie (sau ceva artist inspirat de către ei).

Astăzi există o comunitate dedicată Spacesynth care încă mai produce și lansează această muzică, câte un LP deodată. Ei sunt probabil din Finlanda.
Notă: Nu confunda Spacesynth cu Synthwave. Spacesynth este muzică din anii ’80. Synthwave este muzică care încearcă să sune precum un idealizat de ani ’80. Aia este o importantă, dacă nu poate irelevantă, distincție și deosebire.
Amprente sonore – Spacesynth – Eurodisco
- Ian Boddy & Andy Pickford – Enigmagic
- Munich Machine – La Nuit Blanche
- Stressi – Tatsia
- Anosphere – Mutant Generation
- Neon Rebel – Constellation
- Axxess – Pages
- Oblivion – A Voice Of The Universe
- Xain – Sha’rah
- Vocoder – Hacker
- Keen K – Free Space Limit
- Dreamtime – New Horizons
- I Signori Della Galassia – Proxima Centauri
- II Guardiano Del Faro – Oasis
- Mark Vera – Rainbow Racer
- Smiles – Pendulum (Rock Version)
- Protonic Storm – Dreamscape
- Jan Schipper – Planet Of Love
- Haggeman – Spacevillage Kragom
- Gustaf Grefberg – Dosk Pop
- Zanov – Moebius 256
- Abbsynth – 5 Seconds Up To An Orbit
- Sponooch – Laserdance
- Photosynthesi feat Giacomo Tombesi – Sometimes
- Laserdance – Warriors
- Koto – From The Dawn Of Time
- Energon – Game Of Love
- Kano – Ikeya-Seki
- Georges Rodi – Muroc Air Field
- Tensnake – Seconds Of Gwernd
- Yellow Power – Tojo
- Proxyon – Beyond The Future
- Infinity Night – The Fog
- Syntech – Reaction
- Synthesis – The Battle
- Stratis – Night Shelter
- Lindstrom – Another Station
- Marco Rochowski – Skylifter
- Daylight – Dancing Queen
- Jordan F – Sobe (Embryonik mix)
- Ernesto – Encounter In The Future
- Automat – Automat
- Johan Lindgren – Robots
- Fellin – Space Journey
- Area 51 – Bionic Man
- Vanello – Planet Synth
- Dempa – Strange Journey
- Al Di Meola – Sequencer
- Cyber People – Doctor Faustu’s
- Laserdance – Battle Cry
- Ryuichi Sakamoto – Lexington Queen
- Marco Rochowski – Creature Of Light
- Johnny Harris – Odyssey (Pt. 1)
- Jan Schipper – Lover Of Life
- Milkways – Galactic Reaction
- Hipnosis – Argonauts
- Humphrey Robertson – Another Journey
- M&s – Return To Space
- Marco Rochowski – Breaking Dimensions
- Johan Timman – Trip Into The Body
- Freak Electrique – PHASER
- Moon Birds – Astro 9
- Johan Koskela – Distant Fantasy
- Professor Genius – Mystery Driver
- Nostromo – Around The World In 80 Seconds
- Robotiko Rejekto – Rejekto
- Patrick Gleeson – Rainbow Delta
- L.E.B. Harmony – Feeling Love
- Macrocosm – Secret Universe
- Cat’s Disco Lab – Space Cat’s Attack
- Alden Tyrell – Odessa Theme
- Mindxpander – Star Runner
- Haggeman – Space Relations
- Stefan Bieri – Travel The Galaxy Of Nexus
- Italove – Rendez-Vous
- Prodomo – Event Horizon
- Tom Lacy – Rescue The Galaxy
- Jukke Lundqvist – Sea Of Miracles
- Lindstrom & Todd Terje – Lanzarote
- Entropy – Next Destination
- Synth Dimenstion – Digital Computer
- Synthesis – Unidentified Flying Object
- Cosmologia – Eternal Seeker
- Haggeman – Trip To Needlehawk
- M. Bartoll – Space Force One
- Bellatrix – Experience
- Universal Energy – Disco Energy
- Hypnotix – Window To The Past
- Koto – Jabdah
- RetroSynther – Technocity
- Nova – Reel
- Abbsynth – Galaxis
- Hyboid – Martians Do It Better
- Moebius – Prophecy
- Trans Volta – Disco Computer
- Secession – Touch
- Blue Vision – Visions
- Jean-Michel Jarre – Chronologie (Part 4)
- Ernesto – Interplanetary Discovery
- Based On Bass – Rofo’s Theme
- Espiral – Dunne
- Alan Parsons Project – Mammagamma
- Synth Void – Stargate
- Bellatrix – Hexagon
- Image – Hot Stuff
- Jukke Lundqvist – Earth & Universe
- Anders Lundqvist – Dragon Slayer
- Mito – Droid
- Space – Magic Fly
- Todd Terje – Swing Star (Part 2)
- Mesu Kasumai – I-75
- Cyber People – Digital Signal Processor
- Alden Tyrell – What Your Eyes Can Do
- Power Machine – Don’t Stop
- Cyber Space – Computer Dancer
- Futurespace – Around The Planet
- Xain – Quantum Leap
- Space Project – The Return Of Space Raiders
- Anders Lundqvist – Hyperspace
- Tom Lacy – Escape To Mars
- Terminal One – Skyway
- Sick Robot – Against The Grain
- Dreamtime – No Remorse
- Vocoderion – Fighters Of Andromeda
- Rygar – Star Tracks
- Keyboards Affair – Commando
- Galaxy Hunter – Holiday Story
- Protonic Strom – Protonic Voices
- Electronic System – Cosmos Trip
1.1.1. Italo Disco
Gen Muzical Electronic | Italo Disco |
Alte Denumiri | Italo, Italo Pop |
Sfera / Scena | Eurodisco |
An Apariție | early 80s |
Italo Disco este ceea ce se întâmplă când creativitatea, inspirația, și ambiția pură, brută, depășesc grozav și cu mult limitările tehnice.
Giorgio Moroder (un actual Italian) ar fi adus muzica electronică pură în cluburi cu ale sale sintetizatoare galopante Hi NRG, însă muzica electronică Disco încă era îndatorată față o groază de echipament acustic pentru marea parte a instrumentației sale. Sintetizatoarele mono analogice puteau să facă cam atât iar mașinile de drum nu fuseseră încă perfecționate (Kraftwerk în mod infam și l-au construit pe al lor propriu ceea ce este ce i-a menținut pe ei înaintea jocului).
Așa că pentru o vreme o groază de Hi NRG era electronică cu excepția toboșarului, care trebuia să se pupe și potrivească cu sintetizatoarele analogice care deraiau de la tempo de parcă el ar fi cântat o formă de Rock Band primitivă, și tot ce face el este să lovească un kickdrum de 4/4 timp de 7 minute ceea ce poate deveni destul de amuzant, hazliu și nostim.
Toată asta s-a schimbat cu Linn LM-1 Drum Computer lansat în anul 1980, care a activat Disco electronic să devină Italo Disco. Techno și House îl au pe TR-909, iar Electro și Bass îl au pe TR-808, însă Italo Disco îl are pe Linn (și Oberheim DMX, iar mai târziu E-mu Drumulator).

Linn nu era doar prima mașină de drum programabilă și comercială, care a lovit piața, a fost de asemenea și prima care să folosească sample-uri de drum în loc de generatoare de undă încorporate. Construit ca și o unealtă, un tool, mai degrabă decât o jucărie, sample-urile individuale de drum Linn, puteau fi programate și secvențiate pe moment, spontan, o caracteristică și trăsătură revoluționară la momentul respectiv.
Toată lumea putea s-o vadă venind. În 1975 dacă tu voiai să faci o înregistrare Disco, tu aveai nevoie de o duzină de muzicieni de sesiune pentru coarne, corzi, chitare de ritm, linie de bas trecătoare, extra toboșari pentru bongo-uri sau toms-uri, piane, cântăreți de backup, și părul de pe piept al lui John Travolta.
Până în anul 1980, dacă tu voiai să faci o înregistrare Disco, tot ce îți trebuia erau niște sintetizatoare, o mașină de drum și niște răbdare. Și poate un vocalist dacă tu nu poți cânta. Dar tu tot aveai nevoie de părul de pe piept.
Linn (și toate celelalte mașini de drum) erau bestii lo-fi brute și neprelucrate, în anii ’80, bufăind percuție slabă și subțire. Soluția era să îndulcească semnalul de ieșire cu reverb închis, o tehnică inventată din neatenție și greșeală de către Phil Collins și codificat în procesorul de efecte digitale AMS RMX-16, lansat în 1981. Acum mașinile de drum care sună minuscul pot suna precum mașinile de drum care sună minuscul dintr-un sală imensă de concert.
Italo Disco a fost primul gen complet electronic care să lovească ringurile de dans, și în ciuda popularității verilor săi Hi NRG și Synthpop, a avut cea mai mare putere de a rămâne, și cel mai retro chic când vine vorba despre revivalismul anilor ’80. Nimeni nu-și dorește să refacă producțiile SAW, dar frate acea piesă de Silver Pozzoli efectiv imploră la o refacere.
Una dintre ironiile mai interesante despre Italo este că majoritatea muzicii era cântată în engleză, o a 2-a limbă obișnuită pentru toți artiștii săi. Motivarea din spatele ăsteia ar putea avea de-a face cu faptul că engleza este limba universală pentru afaceri și comerț în lumea modernă. Iar engleza conține mai multe cuvinte decât oricare altă limbă făcând-o cea mai ușoară limbă de a rima. Și este de asemenea cel mai ușor să faci sens indescifrabil din moment ce sintaxa este atât de flexibilă (niciun pronume specific de gen, prezența omonimelor, etc).
Tu poți înșira cuvinte englezești împreună precum frigider, magnet, poezie, și ar însemna ceva profund pentru cineva. Asta produce versuri amuzante, hilare, gros-accentuate, care sună amuzant neintenționat, ceea ce doar face genul mai adorabil.
Iar italienii întotdeauna își anglicizează numele lor. Este o tradiție care se extinde la industria lor de film și dincolo.
Italo Disco nu și-a luat de fapt numele de “Italo Disco” decât pe la mijlocul anilor ’80, iar asta este complet datorită eforturilor unei singure case de discuri care făcea majoritatea ridicării de greutăți: ZYX Music. În timp ce o mulțime de artiști Italo erau aliasuri unice de o dată și proiecte ce dispăreau peste noapte, ZYX era singurul nume pe care tu te poți baza pentru a păstra flacăra Italo arzând. O etichetă germană propriu-zisă, a pus un nume actual, real și concret, muzicii când a început să lanseze compilații celebrând dominanța muzicii underground.
ZYX este destul de posibil cea mai prolifică casă de discuri în existență, lăudându-se cu zeci de subcase (multe dintre ele Italo-centrice) și peste 10.000 de lansări în peste 40 de ani, și încă merge puternic și se ține tare. Are un catalog în spate considerabil care poate mina în continuu pentru revivalismul nostalgic în perpetuitate.
Parte din ce face Italo să creeze atâta dependență este că este aproape universal optimist și triumfător. Niciodată nu subestima acel talent și abilitate italiană pentru muzica catchy care trage la trunchii cerebrali. Chiar și când strălucirea și sclipirea de producție este subțire și ciudată, cu bătături (asta este muzică veche de un deceniu făcută pe mașini depreciate, la urma urmelor), tu trebuie să respecți încercarea la ceva înălțător și cald. În timp ce execuția ar putea fi defectuoasă, ideile sunt trăsnet. Ăla este un apropo, producătorilor: Dacă voi vă chinuiți cu ideile, minați piese underground Italo, din anii ’80. Nu veți fi dezamăgiți.
Italo Disco a născut câteva subgenuri nespecifice, în anii ’80, variind de la Spacesynth la Synthpop la Hi NRG. Dar probabil că singurul subgen care a mers mai departe către lucruri mai mari a fost Eurobeat, un gen superîncărcat care a mers mai departe să domine competițiile de fitness și jocurile arcade japoneze.
Italo a luat o pauză în anii ’90, dar s-a întors în anii 2000 alături de tot restul altceva nostalgic, pentru anii ’80, iar acum este întors cu înverșunare și furie, și strălucire de producție îmbunătățită. Ceea ce este tot ce noi ne-am dorit cu adevărat, deoarece când muzica este așa de bună nu există niciun sens în a nu o păstra vie.
Amprente sonore – Italo Disco – Eurodisco
- London Boys – Chapel Of Love
- Humphrey Robertson – Back To Stay
- Chip Chip – Everything You Love
- Elvin – You Set My Heart On Fire
- Mario Moretti – Rush
- Monika Novak – Lovely Witch
- Peter Hecher – Respect 2 Giorgio
- Alan Barry – Tell Me The Reason
- My Mine – Can Delight
- Den Harrow – Don’t Break My Heart
- Body Power – Nothing
- Panorama feat Scotch – War In Love
- Oh Oh Art – It’s Just A Movie Soundtrack
- 93rd Superbowl – Forever And A Day
- Sabrina – Boys Boys Boys
- Digitial Emotion – Go Go Yellow Screen
- P4f – Winner
- B.W.H. – Livin’ Up
- Lee Marrow – Mr. Fantasy
- George Aaron – She’s A Devil
- Raf – Self Control
- Scotch – Disco Band
- Premio Nobel – Baby Doll
- Albert One – For Your Love
- Jock Hattle – Crazy Family
- Lena – Run To Me
- Italove – Strangers in the night
- Casco – Cybernetic Love
- P. Lion – Happy Children
- Aleph – Big Brother
- Klein & M.B.O. – Dirty Talk
- The Twins – Ballet Dancer
- Patrick Colby – Mandrill
- Savage – Don’t Cry Tonight
- Shy Rose – I Cry For You
- Spanga – Call Me
- Vanessa – Upside Down (Dizzy Does It Make Me)
- Eddy Huntington – Ussr
- Susy B. – I Can’t Get Enough
- Italian Boys – Forever Lovers
- Moulin Rouge – Boys Don’t Cry
- Art Fine – Dark Silence
- Dyva – I Know
- Francisco – Disco Wizard (Space mix)
- Heartbreak – We’re Back
- Time – Shaker Shake
- Desireless – Voyage Voyage
- Il Bosco – Slow In C Minor
- N.O.I.A. – Stranger In A Strange Land
- Kano – I’m Ready
- Trans X – Living On Video
- Charlie – Spacer Woman
- Dyva – Clap Again
- Sinitta – I Don’t Believe In Miracles
- Sweet Connection – Heart To Heart
- Three Of You – New Life
- Baltimora – Tarzan Boy
- Interface – Plastic Age
- Mirage – Change Your Life
- Crazy Gang – Every Sunday
- Pluton & The Humanoids – World Invaders
- Den Harrow – Catch The Fox
- The Twins – Love System
- Kimberlee Wertz – I’ll Bake Me A Man
- Gaz Nevada – I.C. Love Affair
- Goblin – Tenebrae
- Chester – Hold The Line
- Retronic Voice – Dancing In My Dream (Special Extended)
- Diux – Comet
- Mike Mareen – Love Spy
- Cc Catch – House Of Mystic Lights
- The Immortals – The Ultimate Warlord
- Ross – Don’t Stop
- Swan – Don’t Talk About It
- Bodies Without Organs – Sunshine In The Rain
- Mr. Flagio – Take A Chance
- Visitor From Another Meaning feat Fred Ventura – Neon Lights
- J.S.R. – Astronomicum
- Hard Corps – Lucky Charm
- Carino Cat – Speed Undercover
- Robert Camero – Love Games
- Carrara – Disco King
- ‘lectric Workers – Robot Is Systematic (Instrumental Version)
- Wanexa – The Man From Colours
- Reflectors – You Drive Me Crazy
- Starion – Silver Shadow
- Radiorama – Aliens
- Steel Mind – Bad Passion
- Silver Pozzoli – Around My Dream
- Capricorn – I Need Love (Instrumental Version)
- Valerie Dore – The Night
- Candido – Jingo
- Loopside – File Of Love (Slow Version)
- Stefano Pulga – Take Me Higher
- Doctor’s Cat – Watch Out!
- Klapto – Mister Game
- Brooklyn – Hold Me Tight (US Club mix)
- Lala – Johnny Johnny
- Mr. B – Ibiza Goodbye
- Midnight Passion – I Need Your Love
- Argentina – Let’s All Dance
- Aki – Magic Love
- Jd Jaber – Don’t Wake Me Up
- Lefturno – Out Of Sight
- Jessica Blue – The Dark Of Light
- Denise Motto – Miss Demeanor (Walking Violation)
- Marco Martina – Venture In My Heart
- Koo De Tah – Too Young For Promises
- Roxanne – Charlene
- MC Brian – Loving You Forever
- Rofo – I Want You
- Caron – Out Of The Night
- Bad Boys Blue – A World Without You (Michelle)
- DJ Bert & Eagle – I Am Your Master
- Baby’s Gang – Disco Maniac
- Fancy – Chinese Eyes
- Tasha – You Only You
- Gang – Kkk
- Wish Key – Orient Express
- Italoconnection – My Rhythm (Italoconnection mix)
- Mandy Mancini – Love Me! (DJ Peach Club mix)
- Brian Ice – Talking To The Night
- Blind Date – Your Heart Is Burning
- Caelestium – Love Stars
- Naif Orchesta – Check-Out Five
- Magazine 60 – Rendez-Vous Sur La Costa Del Sol
- Marzio Dance – The Adventure
- Bob Salton – Starknight (Blood)
- Fun Fun – Give Me Your Love
- Brand Image – Are You Loving
- Easy Going – Fear
- Amin Peck – Running Straight
- Miko Mission – How Old Are You
- Joe Yellow – Easy Lover
- Keen K – Touch Me (Vocal Kinky Roland)
- Hot & Cold – I Can Hear Your Voice
- Alesis – Steppin’ Up
- Facts Fiction – Give Me The Night
- Breakfast Club – Never Be The Same
- Yvonne Wilkins – The Melody Plays
- Funky Family – Funky Is On
- Katy Gray – Hold Me Tight
- Gazebo – I Like Chopin
- Silent Circle – Touch In The Night
- Alexander Robotnick – Problemes D’amour
- Peter Richard – Walking In The Neon
- Mark Stewart feat Factory Floor – Stereotype (Fred Ventura & Paolo Gozzetti Italoconnection mix)
- Sandra – Around My Heart
- Chris Luis – The Heart Of The City
- Stage – Ocean Of Crime (We’re Movin’ On)
- Ken Laszlo – Hey Hey Guy
- Danny Keith – Keep On Music
- Angie Care – Your Mine
- Jimmy And Susy – Come Back
1.2. Synthpop
Gen Muzical Electronic | Synthpop |
Alte Denumiri | New Wave, Dancepop, Electropop, Glam Pop |
Sfera / Scena | Eurodisco |
An Apariție | late 70s |
Synthpop a început ca și un gen non-Synthpop. Cel puțin în Anglia.
A fost mai direct influențat de New Wave (gen Punk cu sintetizatoarele), ceea ce a fost sinonim cu Synthpop la început.
Synthpop a fost probabil pus în frunte de lance de către The Human League cărora le-a plăcut să se considere inițiatorii genului, însă în timp ce ei își spărgeau fundul încercând să-și facă sunetul lor să sune a ceva ei au fost bătuți la Top of the Pops de Gary Numan, cam în același fel precum Elisha Gray a fost bătut către oficiul de brevete de către Alexander Graham Bell ca și inventator al telefonului. Ăla e felul cum le place scriitorilor de muzică britanici s-o portretizeze.
Însă în timp ce britanicii au dominat sunetul de-a lungul anilor ’80, mie îmi place să cred că originile Synthpop au mai mult o influență internațională decât se simt confortabil să o recunoască britanicii, de la germanii Krautrock la Moroderiștii Italo Disco la avant-gardiștii ciudați francezi Pop precum Jean Jacques Perrey, Telex, și Jacno. Vorbind despre cine: Aici este o fată belgiană dansând în chiloții ei.
Înainte de a te plânge, asta a fost ideea ei.
Spre deosebire de alte genuri, din scena Eurodisco, Synthpop nu are un sunet de bază, de miez, sau template, cu excepția să spunem că este Hi NRG fără gay sau Italo Disco fără Italo.
De-a lungul istoriei sale, termenul de Synthpop a fost folosit pentru a referi la orice și toată muzica rock condusă de sintetizatoare, de la Indie Pop la Discopunk (și poate chiar Eurodance). Aspiranții și wannabe-ii David Bowie din mișcarea New Romantic și cucerirea topurilor a trupelor de băieți androgini, în anii ’80, erau toți considerați arome ale Synthpop, chiar și cei care nu foloseau sintetizatoarele foarte mult.
Synthpop este probabil cel mai de succes și popular gen din acest ghid care nu este numid R&B. Este muzica pe care toată lumea o asociază cu anii ’80 (aia și Heavy Metal). Trupele pe care tu le vezi în fiecare compilație K-Tel Remember The 80s – Eurythmics, Depeche Mode, Duran Duran, Flock of Seagulls, New Order, Visage, Ultravox, Human League, Soft Cell, Tears For Fears, Pet Shop Boys, A-Ha, Devo, The Buggles, Men Without Hats, Thompson Twins, Thomas Dolby, Berlin – sunt atât de obositoare și cântate încât eu voi părăși orice club de noapte de anii ’80, dacă oricare dintre hit-urile lor sunt puse. Nici măcar nu-mi pasă dacă ele sunt pe acest ghid sau nu. Muzica populară este inutilă și nefolositoare pentru mine. Cel mai bun Synthpop oricum nu a ajuns în topuri niciodată, totuși.
Synthpop aparent a luat o pauză la finalul anilor ’80, odată ce House a pus stăpânire pe tărâmul cluburilor și Hip Hop a pus stăpânire peste topurile de înregistrări, dar s-a întors la sfârșitul anilor ’90, în noi forme care nu erau în mod necesar retururi. Cea mai mare ramură a fost Electroclash însă în anii 2000, subgenurile au pus stăpânire incluzând Electropop (Passion Pit, Owl City), Glam Pop (Lady Gaga, Blood on the Dancefloor, Empire of the Sun), și Synthwave (Internetul).
Synthpop este probabil aici ca să rămână, fie doar pentru că muzica electronică este aici pentru a rămâne, iar trupele de chitară nu au mai ajuns în topuri de decenii și probabil că ele niciodată nu o vor mai face din nou. Fiecare generație își găsește proprii săi eroi pe care să-i idolatrizeze și venereze iar cea curentă nu este interesată de muzica stupidă vietnameză a părinților lor.
Amprente sonore – Synthpop – Eurodisco
- Dark Day – Hands In The Dark
- The Jetzons – Hard Times
- Blanket Of Secrecy – Remember Me And You
- Secret Service – Flash In The Night
- Mobiles – Amour Amour
- The Venus Stare – Close To You (Fear Of Tigers mix)
- Aha – Take On Me
- Los Microwaves – Time To Get Up
- Slow Children – Spring In Fialta
- Ti-Tho – Elefantenjager
- Eurythmics – Ministry Of Love
- Spoons – Arias & Symphonies
- Nu Shooz – I Can’t Wait
- Future Bible Heroes – I’m A Vampire
- Tubeway Army – Are Friends Electric
- John Farnham – Your The Voice
- Peter Godwin – Images Of Heaven
- Future Holotape – Light Racer
- John Foxx – Young Love
- Flying Lizards – Sex Machine
- Stahlnetz – Der Seemann Und Die Stewardess
- Howard Jones – Pearl In The Shell
- Silicon Teens – Memphis, Tennessee
- Pet Shop Boys – It’s A Sin
- Do Piano – Again
- The Galleria – Calling Card
- Expansives – Life With You
- Room8 feat Electric Youth – Visions Of You
- A Popular History Of Signs – Ladder Jack
- The Echoing Green – Heart With A View
- Pink and Black – Sometimes I Wish (Dramadance USA mix)
- Orchestral Manoeuvres In The Dark – Enola Gay
- New Clear Sky – Vast
- Propaganda – Nine Lives Of Dr. Mabuse
- Omd – Electricity
- Mathematiques Modernes – Disco Rough
- Selebrities – Found
- Original Mirrors – Could This Be Heaven
- Jason Donovan – Too Many Broken Hearts
- Joy Electric – The Tick Tock Treasury
- Ratata – For Varje Dag
- Scortilla – Fahrenheit 451
- Zero 7 – On My Own
- Joe Jackson – Steppin’ Out
- Trance Dance – Do The Dance
- Yello – Oh Yeah
- Rockwell – Somebody’s Watching Me
- Rupesh Cartel – Contract
- Chromatics – I Can Never Be Myself When You’re Around
- Keedy – Save Some Love
- Robert Marlow – The Face Of Dorian Gray
- Sakamoto & Scott – Just About Enough
- Passion Pit – Sleepyhead
- Oppenheimer Analysis – New Mexico-Raindance
- Endgames – First, Last For Everything
- Blue Zoo – Somewhere In The World There’s A Cowboy Smiling
- La Dame Noir – Hush
- Kuruki – Crocodile Tears
- Tegan & Sara – Closer
- Yellow Magic Orchestra – Seoul Music
- Taco – Puttin’ On The Ritz
- China Crisis – Scream Down At Me
- Human League – Don’t You Want Me
- Yellow Magic Orchestra – Behind The Mask
- The Mood – Don’t Stop
- Rebecca & Fiona – Ted
- Yello – SAX
- Shriekback – Lined Up
- Future State – Future State
- Logic System – Domino Dance
- Krisma – Many Kisses
- System 22 – Until You Say You Are
- Blue October – Free
- Classix Nouveaux – The End… Or The Beginning
- Vivabeat – Man From China
- Rockets – Galactica
- P-Model – Art Mania
- Todd Terje – Eurodans
- Savage Progress – My Soul Unwraps Tonight
- Severed Heads – We Have Come To Bless This House
- Isolation Ward – Lamina Christus
- Sophie & Peter Johnston – Television Satellite
- When In Rome – The Promise
- Blue Ocean Dream – Down To Vegas
- Jesus Couldn’t Drum – I Am A Train
- Erasure – Little Respect
- Michigan – Red Dawn
- Meo 245 – Jewels
- Experimental Products – Sweet Rejection
- Didrick – A Part Of You
- Fad Gadget – Lady Shave
- Oppenheimer Analysis – Radiance
- Vision – Tears Idle Tears
- Our Daughter’s Wedding – Lawnchairs
- Milky – Be My World
- Absolute Body Control – So Obvious
- Miro Miroe – Islands
- Naked Eyes – Promises, Promises
- The Presets – Yippiyo-Ay
- Peter Schilling – Major Tom (Coming Home)
- Yaz – Situation
- Gary Numan – Films
- C.A.R. – Idle Eyes
- Morgan Geist – Most Of All
- Okay – E.D.U.C.A.T.I.O.N.
- Bill Nelson – Living In My Limousine
- The Similou – All This Love
- Haim – Falling
- Soft Cell – Sex Dwarf
- Aeroplane – Above The Clouds
- The Cars – Drive
- Eyeless In Gaza – Kodak Ghosts Run Amok
- Visage – Fade To Grey
- Landscape – European Man
- Lorde – Tennis Court
- Missing Persons – Destination Unknown
- New Order – Bizarre Love Triangle
- Drinking Electricity – Shaking All Over
- Stacey Q – We Connect (Vocal European mix)
- Shox – No Turning Back
- Falco – Amadeus
- Berlin – The Metro
- Marsheaux – Computer Love
- Murray Head – One Night In Bangkok
- Tiga – Blondes Have More Fun
- Industry – Still Of The Night
- Telex – Moscow Diskow
- Shock – Angel Face
- Kissing The Pink – Watching Their Eyes
- Merge – Autumn Leaf
- New Musik – Staight Lines
- Charles De Goal – Synchro
- Orchestral Manoeuvres In The Dark – Tesla Girls
- Iko – Digital Delight
- Dramatis – Ex Luna Scientia
- Rational Youth – I Want To See The Light
- Thompson Twins – Don’t Mess With Doctor Dream
- Hurts – Better Than Love (Italoconnection mix)
- Black – Wonderful Life
- Mi-Sex – Space Race
- Paul Haig – The Only Truth
- Iris – Phenom
- Martin Solveig feat Dragonette – Hello
- Til Tuesday – Voices Carry
- The Beepers – Video Fever
- The Metronomes – A Circuit Like Me
- Empire Of The Sun – We Are The People
- Wolfclub – Nightwave
- Pas De Deux – Cardioclepomanie
- Sparks – The Number One Song In Heaven
- Footprintz – Heaven Felt Like Night
- Hologramme – This Thing Never Ends
- New Musik – Churches
- Thomas Leer – Private Plane
- Albania – Could This Be Love
- Data – Fall Out
- Ciaran Harte – Love Is Strange
- Devo – That’s Good
- Q-Feel – Dancing In Heaven (Oribital Be-Bop)
- The Earons – Land Of Hunger
- Book Of Love – Hunny Hunny
- Altered Images – I Could Be Happy
- Fatal Charm – Summer Spies
- Kids Of 88 – Ribbons Of Light
- 16 Bit – Changing Minds
- B-Movie – Remembrance Day
- Joy Electric – Burgandy Years
- Dwntwn – Skins
- Simple Minds – Theme For Great Cities
- Intellivision – The Dancer
- Thomas Leer – Tight As A Drum
- Solange – Robots Are Un-American
- Tik And Tok – Cool Running
- Eighth Wonder – I’m Not Scared
- Freur – Doot Doot
- Animotion – Obsession
- Earthling – You Got On Natural
- Forum – Lets Call Each Other
- Nylon Beat – Tell It To Your Mother
- Information Society – What’s On Your Mind (Pure Energy)
- Eurotunes – Swimming Pool Motion
- Inertia – The Screen
- Coldcrush Brothers – Weekend
- The Human League – These Are The Days
- The Names – Spectators Of Life
- Propaganda – P-Machinery
- Heaven 17 – Crushed By The Wheels Of Industry (Extended Dance Version)
- Aidan Casserly – Incubus
- Flash And The Pan – Ayla
- The Fixx – Are We Ourselves
- Data – Fever Of Love
- Gunship – Woken Furies
- A Blaze Colour – Nowhere Else
- Shriekback – Clear Trails
- M – Pop Muzik
- Chvrches – The Mother We Share
- Eurythmics – Sweet Dreams (Are Made Of This)
- Pete Shelley – I Don’t Know What It Is (Remixed Version)
- Telex – Eurovision
- Gunship – The Vale Of Shadows
- Fear Of Tigers – Please Don’t Leave
- Pnau – Lover
- Midge Ure – No Regrets
- End Of Data – Follow Me And So
- The Sound Of Arrows – M.A.G.I.C.
- Rational Youth – City Of Night
- Dream Sequence – Outside Looking In
- Marsheaux – Wait No More
- Soma Holiday – Shake Your Molecules (The Neutron Dance)
- Strasse – Crash Slowly
- Jacno – Rectangle
- Neuropa – Beyond Here And Now
- The Mood – Is There A Reason
- Lene Lovich – New Toy
- John Foxx – The Garden
- The Midnight – Sunset
- Traxx – Decay Dubb-It Tape
- Naked And Famous – Punching In A Dream
- Millionaires – Just Got Paid Lets Get Laid
- Lady Gaga – Bad Romance
- Atelier Folie – No Rhyme, No Reason
- Ultravox – The Voice
- Pet Shop Boys – Opportunities (Let’s Make Lots Of Money)
- Sally Shapiro – Hold Me So Tight
- Sarah Mclachlan – Vox (Extended mix)
- Secession – Touch
- Exkurs – Warten
- Men Without Hats – Safety Dance
- Marnie – The Hunter
- Autumn – Synthesize
- Icehouse – No Promises
- Talk Talk – Such A Shame
- Music For Pleasure – Nostalgia
- Sine Silex – Ether
- Japan – Life In Tokyo
- Ultravox – Dancing With Tears In My Eyes
- New Order – Blue Monday
- The Normal – Warm Leatherette
- Dwntwn – Hungry Hearts
- Rebecca & Fiona – Dreams
- Depeche Mode – Just Can’t Get Enough
- Bagarre – Lemonsweet (Disco Version)
- Matthew Wilder – Break My Stride
- Grovesnor – Nitemoves
- Experimental Products – Glowing In The Dark
- Bastion – Hollywood
- ABC – The Look Of Love
- Echo Image – Skulk
- Ohama – Of Whales
- Sebastian Gampl – A Wave Goodbye
- Real Life – Send Me An Angel
- Grum – Turn It Up
- Alphaville – Big In Japan
- Future Bible Heroes – Real Summer
- Samantha Fox – Touch Me
1.1.1. – 1.2.1. Synthwave
Gen Muzical Electronic | Synthwave |
Alte Denumiri | Outrun, Darksynth, Retrowave, Futuresynth, Cybersynth, Dreamwave, Popwave |
Sfera / Scena | Eurodisco |
An Apariție | early 00s |
Synthwave este fetișizarea unor ani 1980 care nu au existat cu adevărat, unde totul este neon și cadru de sârmă, wireframe, tu porți Ray-Ban Wayfareri și o jachetă de Member’s Only, și tu cobori ușor pe Autostrada Coastei Pacificului într-un Ferrari Mondial Cabriolet roșu în timp ce Morgan Fairchild (sau Heather Locklear, sau Christy Brinkly, sau Heather Thomas) stă în locul co-pilotului, în locul pasagerului purtând un costum de corp din spandex, bentiță pentru cap, și jampiere sau încălzitoare de picioare.

Synthwave este mai mult retrofuturist decât nostalgic, precum Steampunk sau Wakanda. Reține și ține minte cele mai bune elemente ale anilor ’80: jocurile video 8-bit, filmele distopice, literatura cyberpunk, efectele rele de cromakey, și jachetele de sport colorate în pastel, în timp ce uită convenabil că anii ’80 au avut de asemenea clorofluorocarburi, ploaie acidă, Reagonomie, SIDA, chefali și permanente enorme, blugi rulați, ninja, salopete, albine ucigașe, umeri lați, epoleți, Mr. T, benzi de transpirație, Dick Clark, etrieri, rucsacuri, bucle jheri, și spălarea pe creier a tineretului națiunii în consumatori fără creier, de către corporațiile insidios de manipulative desenele animate din dimineața de sâmbătă.
Synthwave este generația de astăzi uitându-se înapoi cu dragoste, duioșie și afecțiune la toată distracția pe care ei au pierdut-o din această reclamă:
Dar totul nu era doar raze de soare și curcubee în anii ’80. Ține minte, adu-ți aminte, acesta este deceniul care ne-a dat cocaina crack și Donald fucking Trump. Câteva dintre greșelile sale (precum deficite imense, colosale cauzate de tăierea taxelor pentru bogați) și multe din ale sale griji și îngrijorări (precum venirea cu ideea unui program de contingență și eventualitate a unei navete post-spațiale în caz că ne explodează în față) noi tot nu le-am rezolvat încă astăzi.
Revivalismul anilor ’80 nu este un fenomen nou sau recent. Tehnic s-a întâmplat pentru mai mult decât au durat anii ’80. Chromeo, Tiga, și Les Rhythmes Digitales făceau muzică de anii ’80 încă din anii ’90.
Synthwave a avut niște primi utilizatori precum încrucișările Electroclash/Electrohouse, Bangkok Impact, Legowelt și Putsch ’79, dar niciuna dintre explorările lor nu au capturat cu adevărat acea idealizată căutare disperată de Jan-Hammer-întâlnește-New-Order-întâlnește-John-Carpenter pentru sunetul zenit și de apogeu al anilor ’80, ultra-mega turbo, până când băieții French House au început s-o facă.
Synthwave s-a tăvălit și bălăcit în obscuritate pentru 1 deceniu sau așa (deși producând niște hit-uri memorabile și nu așa de memorabile), în așa măsură încât nu a avut un nume încă. Toată lumea încă l-a numit Electro, ceea ce a fost greșit însă asta e ceea ce au numit ei orice în anii ’00 care a avut o adiere de a suna de parcă ar fi venit din anii ’80, ceea ce a fost totul.

Este doar când Synthwave și-a găsit calea în alte media – Filme precum Drive și Turbo Kid, jocuri video precum Hotline Miami și Grand Theft Auto, desene animate inspirate de Patrick Nagel precum Moonbeam City, show-uri TV precum Stranger Things, video-uri virale de pe Youtube precum Kung Fury, și da acel poseur de cultură pop îndărătnic și neîmblânzit de Ernest fucking Cline – ca să devină necesar să-l numești un lucru care avea nevoie de un nou nume, și din moment ce trendul anilor ’80 era de a numi noile lucru gen “wave”, Synthwave a părut să se potrivească. Este o viziune a anilor ’80 atât de afectată, atacată, neplăcută și artificială precum portretizarea și descrierea lui Pleasantville a anilor ’50 sau portretizarea Japoniei a Japoniei.
Ca și cu orice popular, Synthwave s-a fracturat în substiluri, cel mai evocativ dintre ele fiind Darksynth, un groove mai lent și mai amenințător (se amestecă și mixează bine cu New Beat), uneori în breakbeat-uri downtempo, în loc de 4/4. Alte subgenuri care s-ar putea să nu existe pe bune și cu adevărat sunt Cybersynth, Dreamwave, și Popwave.
Synthwave nu arată vreun semnal de a încetini sau opri, sau a o lăsa mai ușor, din moment ce anii ’80 nu arată vreun semnal de a dispărea și a se duce. Și de ce ar face-o? Noi încă mai trăim acel deceniu astăzi, cu economia servind bogații iar media servindu-l pe Donald fucking Trump.
Amprente sonore – Synthwave – Eurodisco
- Noir Deco – A Dance With A Cylon
- Powerwalker – Sonar Malfunction
- Scandroid – 2517
- Dance With The Dead – Dead Of Night
- 3Force – Highway Jupiter
- Compilerbau – Dark Forces
- Android Automatic – Running Late
- Tesla Boy – Spirit Of The Night
- Le Cassette – Digital Power
- Mega Drive – Delta Protocol
- Speed Machine – Necronomicon
- Quantum – Beyond Event Horizon
- Daniel Deluxe – Soul Siphon
- Lifelike – So Electric
- Glitch Black – Skull Tower
- 20SIX Hundred – Dead Of Night
- Mitch Murder – Operator
- Occams Laser – The Beast
- Dynatron – Fireburner
- Neoslave – Come With Me If You Want To Live
- Ali Renault – Zombie Raffle
- Mirage – Lady Operator
- Unit Black Flight – Shadow Scope
- Moskva Kassiopeya – Black Rainbow
- Waveshaper – Dangerous Love
- Com Truise – VHS Sex
- Mild Peril – Paladin’s Theme
- Protector 101 – Fighting Spirit
- Cluster Buster – The Bodycount Continues
- Vestron Vulture – California Highway Patrol
- Miami Beach Force – The Revenge
- Lazerhawk – Overdrive
- Toxik Synther – Comet Nexus
- Cold Colors – Last Flight For Your Life
- Mitch Murder – Interceptor
- The Hasbeens – Make The World Go Away
- Azoth Projector – Proton Energy
- Mirage – Midnight Car Chase (Starion mix)
- Symmetry – City Of Dreams
- Falcon Reekon – Consecration
- Perturbator – Perturbator’s Theme
- Violet Sky – Grand Prix
- Dynatron – Jovian Giants
- Betamaxx – Take Me Back
- Timestalker – Outbreak Of Evil
- Garth Knight – War For Cybertron
- Microchip Terror – Targeted For Termination
- Molasar – Talisman
- Cartridge 1987 – Chase
- Mild Peril – Alpha Zone
- Premier Rang – Les Corpes Humides
- Cluster Buster – A Midnight To Die For
- Night Runner – The Sentinels
- Juslo – Fly Away
- Perturbator – Retrogenesis
- VHS Glitch – Tres-2b Exploration
- Metroland – Machines Gone Mad
- Power Glove – Nightforce
- Noir Deco – Charged And Ready
- Gost – Tongue
- Sabastian Boaz – Heart Error
- Run Vaylor – Nakatomi Plaza
- Hyboid – Martians Do It Better
- Lindstrom – Breakfast In Heaven
- Gina Calabrese – Blood And Roses
- Makeup And Vanity Set – Great Leader Has Fallen
- The Hunt – Midnight Resurrection
- Fantastisizer – The Dark Sun
- Highway Superstar – Dialtones
- Judge Bitch – MDK
- Neon Droid – Moon
- Neon Nox – Streetwalker
- Hide And Sequence – Resurrection (Hexamoten Lost City mix)
- Kid Machine – Replicants
- Cosmo Cocktail – Across Orion Nebula
- Beatbox Machinery – Miles Away
- Waveshaper – Crystal Protocol
- Alan Braxe And Fred Falke – Rubicon
- Tokyo Rose – Need For Speed
- Mange Moi – 100 Scrupules
- Magic Sword – Discover
- Cinnamon Chasers – Luv Deluxe
- Twisted Wires – One Night At The Raw Deal
- Futurecop! – 1988 Girls
- Iron Blu – Silent Running
- Freak Electrique – Cloud Surfer
- Dance With The Dead – Dressed To Kill
- Electric Youth – Right Back To You
- Absolute Valentine – In The 42nd Street
- Dakarius – Night Of The Sociopath
- FM-84 – Arcade Summer
- Castroe – Serum
- Oxygenstar – 1982
- Mr. Nissness – Neoterique
- Collins – Modus Operandi
- Garth Knight – Construction
- Anoraak – Nightdrive With You
- Starcadian – Sunset Blood
- Xetrovoid – The Fugitive